Tu m-ai iubit întâi.

Strig din nou la Tine Doamne
Fiindcă iar am rătăcit
Prin cotloane, catacombe
Și mi-e sufletul mâhnit

Am lăsat să mă cuprindă
Valuri reci de îndoială
Să mă-nvăluiască lumea
Și-a răcelii plămădeala

Rugăciunea mi-e prea scurtă
Și pe limbă se usucă
Iar inima înșelătoare
Pe un alt tărâm apucă

Rătăcesc cu bună știință
În adâncuri de visare
Găsesc șoapte din trecut
Înmuiate în condamnare

Mă cutremur de fiorul
Care mă umple de vină
Atunci mă aplec sub cruce
Și mă umplu de lumină

Vin grăbit sub crucea Ta
Ca să le îngrop pe toate
Gânduri fapte neputințe
Și noiane de păcate...

Strig la Tine Domnul meu
Totdeauna când greșesc
Dă-mi putere de la Tine
Că vreau să mă pocăiesc

Lasă-Ți Harul peste mine
Doamne, să nu mai greșesc
Să Te laud din inimă
Și să-Ți spun că Te iubesc

Dar eu știu că-n viața asta
Prin Cuvânt Tu mă mângâi
Și mai știu Isuse drag
Că Tu m-ai iubit întâi. Amin!